Categorie·67 articole
Nevoința trezviei nu era foarte grea pentru el, de vreme ce de mic copil învățase să aibă stăpânire de sine și să-și taie chiar și dorințele bune. Exista însă altceva care îl apăsa: dragostea față de mama sa. Amintirea ei îl chinuia și adesea o vedea în vis[1]. A mărturisit aceasta egumenului și, făcând o … Read more
Pe 19 octombrie 1978 (c.v.), i s-a întâmplat Cuviosului încă o minune. Era noapte și, îngenuncheat pe pat, a început să facă Pavecernița cu metanierul. Deasupra pernei, avea o Icoană de hârtie a lui Hristos, copie a celei pe care o făcuseră surorile potrivit sfaturilor sale. Așadar, de îndată ce a început să se roage, … Read more
Părintelui Paisie însă îi era milă chiar și de demoni. Într-o noapte, se ruga în genunchi spunând: „Dumnezeul meu, Tu ești Dumnezeu și, dacă vrei, poți să găsești un mod ca să se mântuiască și acești nefericiți demoni, care, în vreme ce la început aveau o atât de mare slavă, acum au toată răutatea și … Read more
Pe măsură ce se întâmplă lucruri dumnezeiești”, spunea Cuviosul, „mici la început, apoi mai mari și mai multe, se întărește credința, se încălzește sufletul, crește dragostea. Atunci omul depășește micimile și urcă la înălțime. Înnebunește și este plin de recunoștință față de Dumnezeu, Care Se lasă înduioșat, încât poate să-I ceară orice vrea. Însă nu … Read more
În iunie 1978, s-au produs mai multe cutremure în Tesalonic și în regiunea din jur și numeroși oameni veneau să-l întrebe pe Părintele Paisie, care se afla la Sihăstrie: – Ce se va întâmpla, Gheronda, vor înceta cutremurele? – Să ne rugăm, le spunea, și mai ales copiii mici să se roage să miluiască Dumnezeu … Read more
Pe bolnavii care îi cereau să se roage pentru sănătatea lor, Cuviosul Paisie îi întreba dacă au mers la doctor și ce le-a spus. Îi sfătuia să facă tot ce pot omenește, iar restul să-l lase în seama lui Dumnezeu. Se străduia să-i ajute să dobândească sănătatea sufletului prin pocăință, spovedanie și împărtășirea cu Sfintele … Read more
Mai ales în lunile de vară, îl vizitau pe Stareț mulți studenți, iar el stătea mult timp cu aceștia, când vedea că au „neliniștea cea bună”. Sfaturile sale era practice, de parcă ar fi petrecut și el în lume, alături de ei. De exemplu, spunea: „Mai întâi să devenim oameni buni și apoi creștini buni. … Read more
La cinci luni după întoarcerea în Sfântul Munte, în iulie 1968, Părintele Paisie a trăit un fapt dumnezeiesc. Într-o după-amiază, a început să-și facă privegherea. După Pavecerniță, a continuat spunând Rugăciunea și, pe măsură ce o spunea, îi dispărea oboseala și simțea înlăuntrul său o mare bucurie. Deodată, pe la ora 11 noaptea, chilia s-a … Read more
După ce a aranjat cât de cât chilia, s-a mutat în ea la sfârșitul lui mai 1979, iar după câteva zile a primit prima vizită cerească. Era 2 iunie (c. v.) și voia să vadă ce Sfânt se prăznuiește în acea zi, ca să facă Vecernia cu metanierul[1]. Fiindcă Mineiele, pe care le adusese de … Read more
În dimineața zilei de 30 noiembrie 1974 (c.v.), când este pomenirea Sfântului Apostol Andrei, în vreme ce Cuviosul se afla în chilia sa din Sfântul Munte și spunea Rugăciunea lui Iisus îngenuncheat pe patul său, a apărut deodată înaintea sa un tânăr care i-a spus: – Trebuie să mergem, pentru că ești martor. – Martor? … Read more
Odată, un monah, înecat de multe gânduri, îl aștepta pe Stareț lângă gardul Chiliei Panaguda. După puțin timp, Starețul s-a întors din pădure. Părea obosit, însă avea fața luminoasă. Nu i-a spus nimic monahului, nici măcar „binecuvântați”. L-a luat în chilie, în atelierul unde făcea Iconițe, a luat în mâini o pilă mare și a … Read more
La Stareț mergeau și monahi care, din neputință omenească, se abătuseră de la rânduiala călugărească. Ascetul aspru se purta cu ei cu dragoste, îi povățuia cu răbdare, îi sprijinea vrând să le trezească mărinimia, însă îi și avertiza. „Ia aminte”, spunea, „fiindcă dacă nu te îndrepți, o să primești o palmă de la Dumnezeu”. Pe un monah chinuit, care avea patima … Read more